Adesea simțim că nu suntem ascultați, că suntem respinși, neînțeleși sau corectați în funcție de ce cred ceilalți despre lume.

Dacă persoana e cu adevărat prezentă atunci se merită conversația, dacă e doar un „robot” – nu are rost să-ți pierzi timpul.
Poți face diferența: dacă vorbești cu o ființă prezentă, sau doar cu interfața ei — ego-ul — care aduce a robot.

Ego-ul vorbește mult. Își impune programările și le repetă la nesfârșit, pentru că asta e tot ce știe.
Când un suflet e prezent în corp, pentru că a învățat cum să conducă această mașinărie complexă, el doar ascultă — fără judecată, fără opinii rigide, fără să sune ca o disc stricat.
Oferă spațiu ca tu să fii tu. Să spui orice îți vine în minte. Adesea vei observa că ai vorbit mai mult decât de obicei. Aceeași persoană poate fi prezentă uneori — și apoi dispare brusc, iar ego-ul revine. Apar caracterul rigid, întreruperile, sfaturile fixe, conversațiile seci și superficiale.

Ceea ce spune celălalt este adevărul lui

Fiecare își creează propria realitate prin credințele sale.
Convingerile lor sunt reale. Traumele sunt reale. Gândurile sunt reale. Iubirea e reală. Suferința e reală.
Comportamentele sunt reale. Acțiunile sunt reale. Experiențele sunt reale.
Filtrul lor este unic — și real.

Nu poți invalida nimic din toate astea. Acolo e momentul în care oamenii nu se mai simt auziți, văzuți, înțeleși.

Suntem în asta împreună.
Am fost construiți să împărtășim, să ducem împreună greutățile emoționale, să ne sprijinim unii pe alții și să creștem împreună.
Taci și ascultă cu sufletul.
Lasă energia (sentimentele), oricât de inconfortabilă ar fi, să treacă prin tine — și vei fi bine.

Nivelul de evoluție

Suntem cu toții oameni. Dar diferența reală stă în evoluția sufletului.
Un suflet călătorește prin multe vieți pentru a învăța toate lecțiile pe care această planetă le oferă.

Compatibilitatea dintre oameni se bazează pe un nivel sufletesc similar.
De aceea, cei care se aseamănă se adună și vorbesc aceeași limbă — pentru că au trecut prin lecții asemănătoare. Sunt în aceeași clasă… sau cel puțin pe același etaj al școlii.

Asta explică diferențele uriașe dintre nivelurile de „inteligență” dintre oameni.
Uneori, pur și simplu nu ai cu cine vorbi — pentru că un suflet de grădiniță nu poate înțelege unul de școală primară, și tot așa.
Iar dacă tu ești cel „mai mare”, pur și simplu iubește acel copil mic — chiar dacă spune prostii — și lasă-l să fie exact cum e, unde e, la nivelul lui. NU are cum să râdă de lumea ta, pentru că pur și simplu, nu e capabil să o înțeleagă.

Nu poți forța înțelegerea. Dacă nu e acolo, nu e. Dar poate își va aminti de tine.
Și într-o zi se va întoarce, pregătit să audă din nou — pentru că abia atunci poate înțelege.

Ideea e simplă: lasă-i să fie. Așa cum sunt.

Fii acolo și ascultă, împărtășește din lecțiile tale, simte dacă e prea mult şi înțelege-i unde sunt.
Sunt frumoși exact așa cum sunt ei pentru că îți vor aminti lecții pe care le-ai uitat.
Suntem aici împreună, ca să ne reamintim unii altora tot ce există — exact când e nevoie.
Ascultă-ți intuiția și lasă mesajele să treacă prin tine.
Vor ajunge la persoana potrivită.
Aceasta este Dumnezeu / Sursa / Legea Atracției — care lucrează prin oameni.

Conexiunea este totul.